„Istoria – o pedagogie națională”. Omagiu Academicianului Gheorghe Platon la 100 de ani de la naștere

Alexandru-Florin Platon, Petronel Zahariuc, Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba, Cristian Ploscaru (editori)

Descriere Sumar Despre autori

Conceput pentru a omagia personalitatea și opera academicianului Gh. Platon, fost profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de la a cărui naștere s-a împlinit, în februarie 2026, o sută de ani, volumul conține mai multe studii semnate de foștii săi studenți, de colaboratori și de cei care l-au cunoscut, precum și o biografie a anilor tinereții și ai formării sale intelectuale și, de asemenea, ultimul interviu pe care l-a acordat înainte de trecerea sa la cele veșnice.
Precedată de o scurtă biografie și de interviul menționat, cartea este împărțită în mai multe capitole (Evocări, Istorie veche, Istorie medievală, Istorie modernă, Istorie contemporană, precum și Istoria culturii și istoriografie), în funcție de domeniul în care se înscriu studiile autorilor.

«Din ceea ce am scris, se poate vedea cât se poate de limpede profesorul. Omul de știință vorbește, dar vorbește altfel. Și scrie altfel, are un anumit stil, o anumită viziune. Pe când la mine se observă, cred, pretutindeni, în toate scrierile, profesorul, care scrie nu de dragul de a scrie, de a face numai știință, ci de a pune această cercetare în slujba celor cărora le predă, de a și întări experiența didactică. Cine citește ce am scris eu, nu poate să nu l vadă pe profesor. Asta a fost marea mea pasiune.»
Gh. Platon

«Pentru Gh. Platon, istoria a însemnat responsabilitatea față de adevărul istoric. În acest sens, asu¬marea dimensiunii civice a istoriei capătă la el înțelesul de „pedagogie națională”. Expresia revine frecvent în discursul său, pentru că ea cristalizează o con¬vingere privind impli-carea istoricului în prezent. Nu este vorba despre un angajament în slujba unor interese efemere, ci despre o obligație morală și profesională funda¬mentală: aceea de a împărtăși cunoștințele istorice pentru a oferi concetățenilor repere valide, care să i ajute să înțeleagă lumea în care trăiesc în lumina trecu¬tului.»
Cristiana Oghină-Pavie

«Dedicat împlinirii unui secol de la nașterea părintelui meu, Gheorghe Platon (26 februarie 1926), volumul prefațat de rândurile de față a fost elaborat sub egida Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române.
Trăind 80 de ani fără o lună, părintele meu a fost martorul unor schimbări radicale în viața societății noastre și a țării întregi. Abia ieșit din copilărie – care, de la vârsta de 10 ani, a fost una de orfan – a asistat la instaurarea celor două regimuri autoritare – carlist și legionar – și la sfârșitul firavei democrații românești de după 1918. Puțin mai târziu, în pragul maturității (1944-1945), după ce trecuse printr-un refugiu în care a pierdut totul, martor fiind la ultimul an de război și la instaurarea ocupației sovietice, a trăit a doua răsturnare istorică, în urma căreia lumea în care văzuse lumina zilei și în care petrecuse cei dintâi ani ai vieții a dispărut: instaurarea violentă și sângeroasă a regimului comunist (1948), după trei ani tulburi de tranziție (1944-1947).
Ca toți cei din generația lui și din cele câteva care i-au urmat până în 1989, tata s-a format ca intelectual în timpul acestui regim, pe care a trebuit să-l accepte și cu rigorile constrângătoare ale căruia s-a acomodat. Ceea ce l-a susținut în toți acești ani, făcându-l să treacă peste toate obstacolele întâlnite și să trăiască în atmosfera adesea irespirabilă a timpului, a fost pasiunea statornică pentru istorie, disciplina pe care o iubea încă din școală, și abnegația cu care și-a făcut meseria de dascăl. Ele au dat sens întregii lui vieți, iar coerența acesteia și etica slujirii, a cinstei și a corectitudinii care au definit-o de aici vin.
Numai așa se explică de ce Revoluția din decembrie 1989 – a treia răsturnare istorică pe care a trăit-o – nu l-a clintit cu nimic din obiceiurile de mai înainte. A continuat să citească, să scrie, să predea și să conferențieze cu aceeași râvnă dintotdeauna, autoritatea științifică, profesională și morală câștigată în deceniile precedente dobândind acum, pe lângă o prețuire publică și mai largă, cea mai înaltă recunoaștere instituțională și simbolică: alegerea la Academie. Aceasta a fost singura schimbare semnificativă din viața lui în noua lume pe care avusese norocul să o apuce când avea puțin peste 60 de ani. Alta nu a mai existat. Până să treacă la cele veșnice (în urmă cu 20 de ani, la 24 ianuarie 2006), tata a continuat să trăiască așa cum făcuse toată viața, urmând cu aceeași tenacitate și pasiune calea profesională, științifică și morală aleasă la începutul tinereții, care, așa cum spuneam, a dat un sens întregii sale existențe și a împlinit-o.»
(Alexandru-Florin Platon)

ALEXANDRU-FLORIN PLATON
Cuvânt-înainte

Repere biografice

ALEXANDRU-FLORIN PLATON
Părintele meu, Gheorghe Platon: anii tinereţii și ai formării intelectuale

CRISTIANA OGHINĂ-PAVIE
„Istoria este o pedagogie naţională.” Ultimul interviu al istoricului și profesorului Gheorghe Platon

Evocări

CAROL IANCU
Gheorghe Platon, un istoric de elită, un om de o mare nobleţe sufletească

GHEORGHE CLIVETI
Gheorghe Platon – omul și opera

GHEORGHE IACOB
Întâlniri cu Academicianul Gheorghe Platon

GABRIEL LEAHU
Rigoare, demnitate și tradiţie. Academicianul Gheorghe Platon – mentorul generaţiilor de istorici

Istorie veche

LUCREŢIU MIHAILESCU-BÎRLIBA
Protecting the resources, the commerce and the roads: the beneficiarii in Montana and Vicinia

VICTOR COJOCARU
Interpretări şi perspective moderne asupra evergetismului: o reflecţie istoriografică

Istorie medievală

IOAN-AUREL POP
Românii și Dacia în Codex Calixtinus?

OVIDIU CRISTEA
Asedii și onoare în timpul „războiului cel lung”: Claudio Cogonara și căderea Egerului (1596)

LIVIU PILAT
Moldova, Fraţii Peregrini, sistemul politic angevin și drumul comercial (1374-1378)

LUCIAN-VALERIU LEFTER
Un vestigiu cantacuzin: pomelnicul „Cnejilor” de la Șerbești

Istorie modernă

GHEORGHE LAZĂR
Un nou izvor documentar referitor la negustorul Hagi Petru Luca

TOADER NICOARĂ
Boierimea moldo-valahă în secolul fanariot. Continuităţi, rupturi, evoluţii

ALEXANDRU MAMINA
Structură și acţiune în societatea românească modernă

ELENA BEDREAG
„Să-mi facă un schitișor la moșia mea, unde să mă odihnescu”: monahii și familiile lor în Moldova veacului al XVIII-lea

ION I. SOLCANU
Mitropolitul Veniamin Costachi și Gheorghe Asachi – iniţiatori, promotori și apărători ai limbii naţionale în învăţământul public din Moldova

MIHAI-ȘTEFAN CEAUȘU
Consideraţii privind începuturile mișcării naţionale românești din Bucovina habsburgică (sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea)

LAURENŢIU RĂDVAN
Primii ingineri și tranziţia spre hărţile moderne în orașele din Moldova (sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea)

MIHAI COJOCARIU
Mihail Sturdza și tronul Moldovei: spre 5 ianuarie 1859

CRISTIAN PLOSCARU
Despre parohialism, putere locală și identitate comunitară în Moldova la jumătatea secolului al XIX-lea

CĂTĂLINA CHELCU
Preliminarii ale secularizării (1863): inventarierea patrimoniului funciar monastic din Moldova, la mijlocul secolului al XIX-lea

CORINA TEODOR
Când periferia devine centru: mutarea sediului protopopiatului greco-catolic de la Târgu Mureș la Band (1913)

CONSTANTIN ARDELEANU
„Inima pulsatoare a întregului nostru comerţ de pescărie.” Grigore Antipa, Ion G. Vidrașcu și halele frigorifice de la Galaţi (1911-1916)

CĂTĂLIN TURLIUC
Coordonate ale dezvoltării României în preajma primei conflagraţii mondiale

ANA VICTORIA SIMA
Dinamici ale puterii: rolul soţiilor în carierele socio-politice ale românilor din Transilvania (1861-1918)

ADRIAN-BOGDAN CEOBANU, MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU
Diplomatul Dimitrie N. Ciotori – un contributor la istoriografia relaţiilor româno-britanice în prima jumătate a secolului XIX (I)

Istorie contemporană

LIVIU MAIOR
Aurel C. Popovici și Alexandru Vaida-Voevod în Elveţia anilor 1914-1917. Noi contribuţii

DORINA N. RUSU
Generalul Henri Mathias Berthelot, membru de onoare și donator al Academiei Române

DORINA-LUMINIŢA DREXLER
Acum o sută de ani în Neamţ…

LUCIAN LEUȘTEAN
Ion I. C. Brătianu la Conferinţa de pace de la Paris din 1919, văzut de contemporanii săi

Istoria culturii și istoriografie

ŞTEFAN S. GOROVEI
Epigrafia medievală – o disciplină abandonată? Note, observaţii şi reflecţii

ȘTEFAN LEMNY
Istoria de lungă durată a ideii de patrie în cultura română. Câteva reflecţii

IOAN BOLOVAN
Gheorghe Platon și demografia istorică din România

LAURENŢIU VLAD
Cum se elaborează un volum de propagandă externă? O scurtă istorie a cărţii lui Georges Detaille, À travers la Roumaine pittoresque (1935)

SIMONA NICOARĂ
Odiseea Istoriei în postmodernitate

MIRCEA-CRISTIAN GHENGHEA
Premise pentru o reconsiderare. „Revista critică” a unui universitar controversat: Giorge Pascu

CONSTANTIN BUCHET
Profesorul Gheorghe Platon și modelul revoluţiei atlantice în istoriografia românească

PETRONEL ZAHARIUC
N. Iorga – cel mai important editor de izvoare istorice românești. Câteva observaţii, însoţite de un studiu de caz

Alexandru-Florin Platon (n. 1957, Iași) este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Specialist în antropologie istorică, istoria mentalităţilor şi istoria Evului Mediu european. Cercetări în domeniul istoriei sociale a României (secolele XVIII-XIX).
Volume publicate: Geneza burgheziei în Principatele Române (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea). Preliminariile unei istorii, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 1997 (ediția a II-a, 2013); Societate şi mentalităţi în Europa medievală. O introducere în antropologia istorică, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2000; Boierimea din Moldova în secolul al XIX-lea. Context european, evoluţie socială şi politică (Date statistice şi observaţii istorice), Bucureşti, Editura Academiei, 1995 (în colaborare); Noi perspective asupra istoriei sociale în România şi Franţa, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2003 (în colaborare); Confesiune şi cultură în Evul Mediu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2004 (în colaborare); De la „Cetatea lui Dumnezeu” la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele V-XVI) , Iaşi, Polirom, 2005 (în colaborare); Fernand Braudel, la „nouvelle histoire” et les „Annales” en Roumanie. Interférences historiographiques franco-roumaines, Cluj-Napoca, Editura Accent, 2009 (în colaborare); Ideologii politice şi reprezentări ale puterii în Europa, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2009 (în colaborare); O istorie a Europei de Apus în Evul Mediu. De la Imperiul Roman tîrziu la marile descoperiri geografice (secolele V-XVI) , Iaşi, Polirom, 2010 (în colaborare); Istoria Universităţii din Iaşi, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2010 (în colaborare); Profesori și studenți evrei la Universitatea din Iași și la alte universități românești și europene (sfîrșitul secolului al XIX-lea-sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2012 (în colaborare); Pogromul de la Iași și Holocaustul în România / Le Pogrom de Iași et la Shoah en Roumanie, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2015 (în colaborare); „Corpul politic” în cultura europeană. Din Evul Mediu pînă în epoca modernă, Iași, Polirom, 2017.
Ediţii îngrijite: Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 2, De la Imperiul Roman la Europa (secolele V-XIV), Iaşi, Institutul European, 1997 (ediţia a II-a, 1998); Christophe Charle, Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea. Eseu de istorie comparată, Iaşi, Editura Institutului European, 2002; Gheorghe I. Brătianu, Studii bizantine de istorie economică şi socială, Iaşi, Polirom, 2003 (în colaborare); Gheorghe I. Brătianu, Studii şi articole de istorie, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2010 (în colaborare). Doi călători elvețieni și lumea românească la începuturile modernității (1808-1811): Léonard Revilliod și Charles René Pictet de Rochemont. Mărturii inedite, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2021. Autor al mai multor studii şi colaborator la volume colective, este membru asociat al colectivului de cercetare „Temps, Mondes, Sociétés” (TEMOS - UMR 90516 CNRS) al Universităţilor din Angers, Bretagne Sud şi Le Mans (Franţa) şi membru al colegiului de redacţie al „Revistei de Istorie Socială” (Iaşi) şi al „Caietelor de Antropologie Istorică” (Cluj-Napoca). Premiul „Alexandru Xenopol” al Academiei Române (1999). Premiul Salonului naţional de carte, ediţia a IX-a (Iaşi, 4-6 octombrie 2000). Premiul „Istorie și societate”, ed. I-a, acordat de cotidianul Jurnalul Național (2010). Distins cu titlul Chevalier de l’Ordre des Palmes Académiques al Republicii Franceze (2002).

Petronel Zahariuc (n. 1969) este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române – Filiala Iași. Cărți publicate la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), 2003; De la Iaşi la Muntele Athos. Studii şi documente de istorie a Bisericii, 2008; In honorem Ioan Ciupercă. Studii de istorie a românilor şi a relaţiilor internaţionale, 2008, editat în colaborare cu Lucian Leuştean și Dan Constantin Mâţă; Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile Răsăritene în secolele XIV-XIX, 2009, editor; Documente românesti în arhiva mǎnǎnstirii Xenofon de la Muntele Athos, 2011, editat în colaborare cu Florin Marinescu; Viam inveniam aut faciam. In honorem Ştefan Andreescu, 2012, editat în colaborare cu Ovidiu Cristea și Gheorghe Lazăr; Documente româneşti din Arhiva Mănăstirii Xiropotam de la Muntele Athos. Catalog, vol. I, 2005, vol. II, 2013), editate în colaborare cu Florin Marinescu şi Ioan Caproşu, Documentele familiei Miclescu. Colecţia Emil S. Miclescu, 2015, editat în colaborare cu Lucian-Valeriu Lefter; Documente româneşti din arhiva mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos, 2016, editat în colaborare cu Florin Marinescu şi Dumitru Nastase. Relaţiile românilor cu Muntele Athos şi cu alte Locuri Sfinte (sec. XIV-XX), 2017, editor. Premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române (2005), pentru lucrarea Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003.

Lucreţiu Mihăilescu-Bîrliba (n. 1971, Piatra Neamţ) este profesor universitar doctor și decan al Facultății de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Cărţi publicate: Sclavi şi liberţi imperiali în provinciile romane din Illyricum (Dalmatia, Pannonia, Dacia şi Moesia) , Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2004, Individu et société en Dacie romaine. Études de démographie historique, Otto Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 2004, Les affranchis dans les provinces romaines de l’Illyricum, Otto Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 2006, L’espérance de vie, la structure d’âge et la mortalité en Pannonie (Ier-IIIe s. ap. J. C.) , Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2007, (în colaborare cu Valentin Piftor şi Răzvan Cozma), Ex toto orbe Romano. Immigration into Roman Dacia, Peeters Publishers, Leuven, 2011. A primit Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române, 2006, pentru cartea Individu et société en Dacie romaine. Études de démographie historique, Otto Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 2004, Grand Prize al EuroInvent 2012, pentru cartea Ex toto orbe Romano. Immigration into Roman Dacia, Peeters Publishers, Leuven, 2011. Gold Medal EuroInvent 2012, pentru revista „Studia Antiqua et Archaeologica”.

Cristian Ploscaru (n. 1969, Târgu Neamț) este professor universitar doctor al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specialist în domeniul istoriei moderne, cu preocupări în ceea ce priveşte istoria culturală, politică şi socială a Principatelor Române în contextul tranziţiei la modernitate. Cărți publicate la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: Originile „partidei naţionale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boiereşti” (1774-1828) (2013, Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române), Retorica politică modernă în spaţiul românesc. Origini şi forme de manifestare (secolele XVII-XIX), volum coordonat împreună cu Mihai Cojocariu (2014), Elitele puterii – puterea elitelor în spațiul românesc (secolele XV-XX), volum editat împreună cu Mihai-Bogdan Atanasiu (2017) și Elita românească și itinerariile modernității. Omagiu Profesorului Mihai Cojocariu (2021, coordonator).