PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE: Claudiu-Lucian Topor și Mircea-Cristian Ghenghea, laureați pentru două cărți de istorie apărute la Editura UAIC

08.12.2022

    Două cărți apărute în anul 2020 la Editura UAIC în colecția HISTORICA au fost premiate de Academia Română.
    Astfel, conform listei oficiale a premiilor acordate de Academia Română pentru lucrările științifice de excepție apărute acum doi ani, la secțiunea ȘTIINȚE ISTORICE ȘI ARHEOLOGIE, volumul ”Auf nach Rumänien!”. Beligeranța germano-română (1916-1918), de Claudiu-Lucian Topor, a primit Premiul Nicolae Iorga, iar lucrarea Revista „Arhiva”. Bibliografie analitică precedată de un studiu monografic, de Mircea-Cristian Ghenghea, a fost recompensată cu Premiul A.D. Xenopol.
    Ceremonia de decernare a avut loc miercuri, 7 decembrie 2022, în Aula Academiei Române, în prezența membrilor Adunării Generale.
     Volumul ”Auf nach Rumänien!”. Beligeranța germano-română (1916-1918), de Claudiu-Lucian Topor, explică geneza și desfășurarea unui război (româno-german), petrecut pe frontul dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, în interiorul unui alt război, de coaliție, care opunea puterilor Antantei coaliția Puterilor Centrale. Statistic, atât germanii, cât și românii, apar proiectați de izvoarele timpului în ipostaza principalilor protagoniști ai acestui război. Ca subiect al dezbaterii istorice, beligeranța germano-română a fost descoperită târziu. Mai mult de jumătate de secol, războiul acesta a fost neglijat, în ciuda argumentelor pentru o abordare distinctă. Dincolo de amestecul trupelor, de prezența misiunilor militare străine și de strategia comandamentelor aliate, bătăliile dintre români și germani și-au păstrat nealterată nota lor specifică. Germanii, prezenți mereu în focul luptelor, au fost în puncte cheie superiori numeric aliaților, iar contribuția lor la reușita campaniei din 1916 împotriva românilor s-a dovedit decisivă.
    Claudiu-Lucian Topor (n. 1975, Iași), istoric interesat de domeniul relațiilor internaționale, cunoscut mediilor din țară prin studiile despre politica externă a României în anii premergători Marelui Război. A identificat, în tematica relațiilor dintre Regatul României și Imperiul Germaniei, un centru de greutate pentru cercetările recente. La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”din Iași a publicat, în ultimii ani, următoarele volume: Germania, România și războaiele balcanice (1912-1913); Relații internaționale în lumea modernă (secolele XVII-XIX; Diplomați, societate și mondenități. Sfârșit de „Belle Époque” în lumea românească, împreună cu Alexandru Istrate și Daniel Cain; ”The Unknown War” from Eastern Europe. Romania between Allies and Enemies (1916-1918), împreună cu Alexander Rubel; Germania și neutralitatea României (1914-1916). Studii istorice.
     Lucrarea Revista „Arhiva”. Bibliografie analitică precedată de un studiu monografic, de Mircea-Cristian Ghenghea, oferă bibliografia analitică a tuturor articolelor, recenziilor şi notelor publicistice apărute în paginile periodicului ieşean timp de aproape o jumătate de secol (1889-1916; 1921-1940). Fiind publicaţia „Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi” (devenită, din 1921, „Societatea istorico-filologică din Iaşi”), „Arhiva” a căpătat, în ansamblul presei româ¬neşti a vremii, importanţă naţională şi chiar internaţională, în special în perioada anterioară anului 1916, în primul rând datorită eforturilor şi prestigiului marelui istoric A.D. Xenopol, adevărat spiritus rector al publicaţiei.
    Mircea-Cristian Ghenghea (n. 1979, Bârlad) este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare al Facultăţii de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în istorie (2009). Bursier al Fundaţiei „Eugen Lozovan” din Copenhaga, Danemarca (2005). Cercetător postdoctoral (2011-2012). Redactor-şef al publicaţiei The Romanian Journal of Modern History (Iaşi) şi secretar general de redacţie al publicaţiei Revista română (Iaşi). Autor, editor şi coeditor al unor lucrări dedicate istoriei ASTREI, istoriei presei româneşti şi mişcării naţionale a românilor din Transilvania, Basarabia şi Bucovina în veacurile XIX-XXI, minorităţilor şi identităţilor naţionale în Europa: Pro Basarabia – repere istorice şi naţionale (în colaborare cu Mihai-Bogdan Atanasiu, Iaşi, 2007); Pro Bucovina. Repere istorice şi naţionale (în colaborare cu Mihai-Bogdan Atanasiu, Iaşi, 2010); Cu şi despre români. Reflecţii publicistice astriste, Iaşi, 2011; O istorie vie. Cartea ASTREI ieşene (în colaborare cu Iulian Pruteanu-Isăcescu, Iaşi, 2013); Presă şi naţiune. Mişcarea naţională a românilor din Transilvania (1859-1865) reflectată în presa românească a vremii (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2014); ASTRA şi românii. Memorie istorică şi realităţi contemporane, editat în colaborare cu Iulian Pruteanu-Isăcescu (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2015); Minorităţi şi identităţi naţionale în spaţiul central şi est-european (în colaborare cu Iulian Pruteanu-Isăcescu, Iaşi, 2016), De la Imperiu la Regat. Românii basarabeni şi Marele Război (în colaborare cu Gheorghe Negustor, Cluj-Napoca, 2018) etc., precum şi al unor studii şi articole de specialitate şi de popularizare în publicaţii din România, Republica Moldova, Ucraina şi Ungaria.

    Premiile Academiei Române se acordă oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti.
Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale se fac de către institutele de cercetare ştiinţifică, de către universităţi sau de către membrii Academiei Române până la data de 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului.
Membrii juriului întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române. Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Decernarea premiilor are loc în luna decembrie a fiecărui an, în şedinţa solemnă a Adunării Generale a Academiei Române.