Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă recente (XXIV)

25.06.2019

• OBSERVATOR CULTURAL: La Hîrlău se desfăşoară joi, 13 iunie, Simpozionul ştiinţific „Evreii din Hîrlău şi împrejurimi. Istorie şi memorie“. Moderator: dr. Aurel Vainer; responsabilul Comitetului de organizare: prof. univ. dr. Carol Iancu. Simpozionul are loc la Clubul Copiilor, între orele 15.30 şi 18.30. Comunicările vor fi susţinute de: Andrei Marga, Alexandru Zub, Gheorghe Cliveti, Alexandru-Florin Platon, Carol Iancu, Aurel Vainer, Marius Chelcu, Felicia Waldman, Marina Nicolaev, Anca Tudorancea-Ciuciu, Cătălin Botoşineanu, Sergiu Enea, Edith Şimşenson, Francisca Solomon, Lucian Zeev Herşcovici, Martha Eşanu.
Organizatori: Centrul de cercetări Interdisciplinare în Științe umaniste și Sociale (Centre de Recherches Interdisci¬plinaires en Sciences Humaines et Sociales (C.R.I.S.E.S.) de la Universitatea „Paul Valéry“ din Montpellier (Franța); Centrul de Istorie a Evreilor și Ebraistică „Dr. Alexandru Șafran“ de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași; Centrul pentru studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman“ al Federației Comunităților Evre¬iești din România – Cultul Mozaic.
Tot joi, 13 iunie, va avea loc la Sinagoga Mare din Hîrlău ceremonia oficială de reinaugurare a acestei Sinagogi, edificată între 1812-1814, refăcută în 1880, consolidată, restaurată şi modernizată între 2015-2019 de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic. Invitat de onoare: prof. univ. dr. Avinoam Safran de la Universităţile din Geneva şi Paris. Înainte de Simpozion, va fi lansat volumul profesorului Carol Iancu, Evreii din Hîrlău. Istoria unei comunităţi; editia a II-a. Invitaţi: Alexandru Zub, Andrei Marga, Gheorghe Cliveti, Alexandru-Florin Platon, Carol Iancu. Moderator: dr. Aurel Vainer.
Știre referitoare la evenimentele legate de reinaugurarea sinagogii restaurate din Hârlău, în cadrul căroara a fost lansată și ediția a doua revizuită și adăugită a volumului Evreii din Hârlău. Istoria unei comunităţi, de Carol Iancu, apărută in revista Observator cultural, nr. 974, 14 iunie 2019.

• BIT TV: Sunt născut aici la Hârlău la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și mă leagă amintiri excepționale de localitatea mea de baștină. Iată de ce am scris cartea Evreii din Hârlău. Istoria unei counități, am dorit să aduc un omagiu deosebit orașului meu natal și comunității în care m-am născut.
Carol Iancu, despre volumul său Evreii din Hârlău. Istoria unei comunităţi, în interviul acordat în data de 13 iunie 2019 televiziunii BIT TV, cu ocazia evenimentelor legate de reinaugurarea sinagogii restaurate din Hârlău.

• IMPACT FM: Călin Bârleanu a lansat, la Biblioteca Bucovinei din Suceava, în fața unui numeros public, volumul Strigătul lui Benjy – Contribuții asupra tipologiei idiotului în literatură. Autorul a detaliat tipologia psihologică a personajelor prezentate în carte, evidențiind codurile de comunicare care le integrează în imaginarul și concretul modern. El a scos în evidență diversitatea grupurilor sociale și interacțiunile tipologiilor desprinse din acestea. La lansarea volumului au rostit alocuțiuni psihologul Alina Ciupercovici, artistul plastic Cristian Bălan, scriitoarea Ozana Ciobanu și directorul Bibliotecii Gabriel Cărăbuș.
Bogdan Diaconița, în știrea referitoare la lansarea volumului Strigătul lui Benjy. Contribuții asupra tipologiei idiotului în literatură, de Călin-Horia Bârleanu, la postul de radio Impact FM, 1 iunie 2019 (știrea include și un fragment audio de la lansarea de carte).

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 26 (48)/ iunie 2019 al agenției de presă RADOR, volumele Strigătul lui Benjy. Contribuții asupra tipologiei idiotului în literatură, de Călin-Horia Bârleanu, Mitul labirintului în proza italiană a secolului al XX-lea. Modelul greco-latin şi valorificarea lui, de Corina-Gabriela Bădeliță și Noi perspective asupra valorilor politice, editat de Virgil Stoica și Bogdan Constantin Mihăilescu.

• MONITORUL DE SUCEAVA: La Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Sala de Artă „Elena Greculesi”, are loc vineri, 31 mai, de la ora 17.00, lansarea cărţii „Strigătul lui Benjy. Contribuţii asupra tipologiei idiotului în literatură”, de Călin-Horia Bârleanu. Cartea a apărut la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Știre apărută în Monitorul de Suceava (29 mai 2019) referitoare la lansarea volumului Strigătul lui Benjy. Contribuții asupra tipologiei idiotului în literatură, de Călin-Horia Bârleanu.

• DILEMA VECHE: Dacă cineva ar proceda la o analiză atentă a mentalului românesc, de exemplu, ar observa prezența permanentă și cu insistență a nostalgiei față de „marele organizator“. Cineva trebuie să „ne dea“ și tot acel cineva trebuie să ne poarte de grijă. Resorturile acestui tip de gîndire au stat și stau la baza organizării sociale de tip dictatorial, deci și la baza socialismelor de toate felurile. Avem o admirație pentru structurile sociale rigide, închise, și nu credem că oamenii se pot asocia liber, în structuri sociale liber-consimțite. Ideea este una mai veche și este pusă în evidență de către Hayek, atunci cînd vorbește despre modul de gîndire socială al lui Aristotel: „Gînditorii din antichitate nu puteau concepe existența unei ordini sociale care să transceadă viziunea unei minți coordonatoare. Aristotel însuși, ale cărui concepții au fost formulate destul de tîrziu, credea că acest tip de ordine nu se putea extinde dincolo de aria de acoperire a vocii unui herald, și că prin urmare un stat compus din o sută de mii de oameni era imposibil. Totuși, ceea ce lui Aristotel i se părea de neconceput se întîmpla deja în epoca sa. În ciuda realizărilor sale intelectuale, gînditorul grec vorbea bazîndu-se pe instinct, nu pe observație sau reflecție, atunci cînd restrîngea ordinea socială la o astfel de dimensiune“ (Friedrich Hayek, Infatuarea fatală. Erorile socialismului, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Iași, 2016, p. 19). Această credință, prezentă și azi în conștiința umană, așa cum spuneam, este un atavism. Hayek o explică prin remanența instinctelor primitive. Organizarea socială de tip primitiv avea la bază o cooperare restrînsă între indivizi care se cunosc reciproc, fiind membri ai unei colectivități puțin numeroase, ai unei bande sau ai unui trib.
Dorel Dumitru Chirițescu, în articolul Omul este bun? Sau este rău?, comentariu pe marginea volumului Infatuarea fatală. Erorile socialismului, de Friedrich August von Hayek, traducere de Gabriel Mursa, apărut in revista Dilema veche, nr. 796, 23-29 mai 2019.

• TVR IAȘI: Am încercat să public (în colecția Biblioteca de Istorie Literară – n.n.) și cărți care lipsesc din zona teoretică – am publicat de pildă un André Jolles, Forme simple, o carte citată de toată lumea (…), și Jean Paulhan, Florile din Tarbes. Teroarea în litere. […] M-am bucurat că, exact în colecția mea, a putut apărea această carte (Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici, de Camelia Crăciun – n.n.), un proiect foarte interesant pentru că subiectul acesta a mai fost tratat în trecut, dar nu neapărat cu instrumentele fine ale cercetătorului și istoricului literar.
Antonio Patraș, în emisiunea Cultart, ediția din 6 mai 2019 (începând cu min. 14), prezentată de Cătălin Sava, emisiune în care au fost prezentată și colecția Biblioteca de Istorie Literară. Emisiunea este disponibilă și pe canalul TVR Iași de pe Youtube.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 25 (47)/ mai 2019 al agenției de presă RADOR, volumul Iași – memoria unei capitale, ed. a II-a, coordonat de Gheorghe Iacob.

• anatolpetrencu.promemoria.md: …constatăm că monografia semnată de Cristina Preutu este o lucrare fundamentală, consacrată studierii unui aspect deosebit de important din istoria regimului comunist din România – propagandei. Autoarea a folosit o gamă largă de surse – documente de arhivă, materiale propagandistice ale PCR (destul de numeroase), texte de memorii publicate, presa timpului etc. Monografia Cristinei Preutu este o lucrare de referinţă pentru istoria naţională..
Anatol Petrencu, în recenzia volumului Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974), de Cristina Preutu, publicată în data de 24 aprilie 2019 pe blogul Institutului de Istorie Socială "ProMemoria" din Republica Moldova, www.anatolpetrencu.promemoria.md.

• ZIARUL DE IAȘI: Trei cărți publicate de Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași figurează în primele zece poziții ale topului celor mai împrumutate cărţi din ultimii 10 ani de la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi. Astfel, portivit articolului publicat în Ziarul de Iași (24 aprilie 2019), Introducere în managementul clasei de elevi, de Alois Gherguţ, Ciprian Ceobanu, Georgeta Diac, Versavia Curelaru, Andrei Marian și Roxana Criu, figurează pe poziția a doua, cu un număr de 1391 de împrumuturi, Bazele analizei matematice, vol. 1, de Anca Precupanu, ocupă poziția a cincea, cu 1026 de împrumuturi, iar Îndrumarul de lucrări practice pentru fizica plasmei , de Gheorghe Popa și Dumitru Alexandroaei, ocupă poziția a șaptea, cu 893 de împrumuturi.

• OPINIA STUDENȚEASCĂ: Cartea, conform celor spuse de lect. univ. dr. Doris Mironescu în prezentarea sa, gravitează în jurul contextului sociopolitic al României interbelice și are un subiect de o importanță maximă, care tratează situația scriitorilor evrei ai vremii, aceștia primind astfel, pe bună dreptate, statutul pe care îl meritau cu adevărat. „Importanța e subliniată de faptul că generațiile anterioare de cărturari evrei din România merg și ele pe partea asimilării și afirmării, în special în cîmpurile pozitive”, a mai menționat acesta.
Aryna Creangă, în articolul Scriitorii evrei de limba română, aduși în atenția publicului ieșean, relatare de la lansarea volumului Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici, de Camelia Crăciun, din revista Opinia Studențească, 15 aprilie 2019.

• TVR IAȘI: Volumul e un studiu foarte amplu privind contribuția intelectualilor evrei de limbă română în cultura română, pentru că, pe undeva, trebuie să încetăm a mai privi cultura și istoria României ca pe un tot unitar și să înțelegem că sunt multe microculturi, culturi care provin din zona grupurilor etnice care au locuit și locuiesc alături de noi și atunci tot peisajul devine mai interesant și mai fascinant de explorat. (…) Mulți artiști din mișcarea de avangardă erau de origine evreiască – nici nu știu dacă mai contează amănuntul acesta, dar e un fapt; precum și mulți scriitori importanți, în perioada interbelică, în perioada postbelică, sunt de origine evreiască. Nu acesta a fost demersul meu, nu am căutat cu tot dinadinsul să reconstitui parcursul biografic al unui autor, ci m-a interesat mai mult contribuția și forma de exprimare a identității evreiești în literatura de limbă română.(…) Deși sunt cadru universitar la Universitatea din București, am o mare bucurie de a colabora foarte bine cu Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Fără nicio rezervă vă spun că este cea mai bună editură universitară din țară și mă bucur să am volumul inclus în publicațiile acestei instituții…
Camelia Crăciun, în emisiunea Regiunea în obiectiv (începând cu min. 11), despre volumul Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici, în ediția din 9 aprilie 2019.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează în Buletinul editorial nr. 24 (46)/ aprilie 2019 al agenției de presă RADOR, volumul recent apărut la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Monografia orașului Târgu Frumos, de Dumitru Boghian, Sergiu-Constantin Enea, Marius Chelcu și Ionuț Minea (autori), Ion Alexa-Angheluș, Dan Fripis și Manuel Stănescu (colaboratori).

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.