Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă (XXVI)

07.11.2019

• ZIARUL DE IAȘI: Evocarea figurii lui Cicero este ocazionată de recenta apariţie a unei versiuni noi şi complete a „Filipicelor”, datorată cunoscutei clasiciste Mihaela Paraschiv. După ce ne a oferit în urmă cu câţiva ani o versiune românească completă a celor patru discursuri „Împotriva lui Catilina”, profesoara ieşeană dăruieşte publicului cultivat şi interesat de textele cu adevărat importante ale literaturii universale, primele şase cărţi ale „Filipicelor”, care vor fi urmate, într un viitor volum, de traducerile celorlalte şase cărţi rămase. [...] Nu aş vrea să închei acest „exerciţiu de admiraţie” fără să menţionez şi aportul substanţial al profesorilor Nelu Zugravu (autorul unei bogate secţiuni de note şi comentarii mai mult decât binevenite şi necesare cititorului) şi Constantin Sălăvăstru, autor al unui avizat studiu introductiv. Constantin Sălăvăstru este de altfel şi coordonatorul colecţiei în care a apărut volumul pe care îl comentez, colecţie intitulată nu întâmplător chiar „Cicero” şi în care au apărut, pe lângă alte texte din vasta operă ciceroniană, cărţi fundamentale de retorică şi teoria argumentării (Perleman, Olbrechts-Tyteca, Meyer), alese în mod judicios de către coordonator.
Eugen Munteanu, în recenzia dedicată volumului Philippicae / Filipice (vol. I), de Marcus Tullius Cicero, recenzie publicată în ediția din 5 octombrie 2019 a Ziarului de Iași.

• OBSERVATOR CULTURAL: Despre destinul evreilor deportați în Transnistria cunoaştem, printre multe altele, prețioasa mărturie a doamnei Sylvia Hoişie, mama distinsului germanist Andrei Corbea-Hoişie, originară din Câmpulung. În „Amintiri din deportarea în Transnistria (1941-1944)”, ea descrie și persecuțiile evreilor care au precedat deportarea. În toamna anului 1940, elevă în clasa a III-a gimnazială, a fost obligată, împreună cu toate elevele evreice, să fie așezată în ultimele bănci, o bancă liberă despărțind o de colegele ei românce. […] Am publicat textul doamnei Silvia Hoișie în volumul „Pogromul de la Iași și Holocaustul în România/ Le Pogrom de Iasi et la Shoah en Roumania”, la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași.
Carol Iancu, în partea a II-a a interviului acordat jurnalistului Ovidiu Șimonca, pe marginea volumului Pogromul de la Iași și Holocaustul în România/ Le Pogrom de Iași et la Shoah en Roumanie, coordonat de Carol Iancu și Alexandru-Florin Platon, interviu publicat în nr. 978/12 iulie 2019 al revistei Observator cultural.

• OBSERVATOR CULTURAL: Ovidiu Șimonca: Cînd dumneavoastră v-aţi născut, cîţi evrei erau în Hârlău?
Carol Iancu: În 1946, erau peste o mie de evrei. În cartea pe care am publicat-o, „Evreii din Hârlău. Istoria unei comunităţi”, am menționat primul document care ne arată o prezenţă stabilă a evreilor la Hârlău și care datează din anul 1742. E o jalbă, o plîngere care s-a făcut contra unui staroste, un şef de comunitate, care le strica cisla, regulamentul privind organizarea dărilor după puterea contributivă a fiecărui membru al comunităţii. Cîţiva ani mai tîrziu, în 1768, avem primul document care ne relevă importanţa economică a prezenţei evreilor: se creează două fabrici de sticlă şi de hîrtie de către un evreu, Heţel Marcovici, în timpul voievodului Grigore Ion Callimachi, ceea ce ne arată că evreii au fost primii care au introdus marea industrie în Principatul Moldovei.
Carol Iancu, în prima parte a interviului acordat lui Ovidiu Șimonca, pe marginea volumului Evreii din Hârlău. Istoria unei comunităţi, de Carol Iancu, interviu apărut în nr. 977/ 5 iulie 2019 al revistei Observator cultural.

• ROMÂNIA LITERARĂ: Altfel spus, Dessalles vrea să dovedească că gândirea (argumentația) este consecventă actelor de limbaj și limbajului în general, postulând în premise anterioritatea gândirii față de limbaj. Căci testarea coerenței enunțurilor presupune deja existența principiului noncontradicției; dar chiar și testarea prin „corespondență“ – oricât de „naturală“ i s-ar părea lui Dessalles este întemeiată de principiul identității.
Horia Vicențiu Pătrașcu, în articolul Teoria prestigiului lingvistic din revista România literară, nr. 24-25/2019, 7 iunie 2019, dedicat volumului Către originile limbajului. O istorie naturală a vorbirii, de Jean–Louis Dessalles, traducere de Alexandru Gafton, cu o prefață de Alexandru Gafton și Ioan Milică.

• CRAI NOU: Aplecându-se cu multă migală şi cu iscusită competenţă profesională asupra acestor manuscrise, Olimpia Mitric ne dezvăluie, ca rod al cercetărilor sale: 1) constituirea şi dezvoltarea colecţiei de manuscrise; 2) cercetări anterioare în colecţia de la Suceviţa (din care menţionează pe filologii Grigore Creţu, A.S. Petruşevici, slavistul Eugen Kozac, arhimandritul A. Manastirski, academicianul Dimitrie Dan, I.D. Ştefănescu şi Orest Trafali, profesorul Damian Bogdan, cercetătorii Ioan Iufu şi Victor Brătulescu, slavistul Ion-Radu Mircea, teologul şi istoricul G. Popescu-Vâlcea, acad. Emil Drahnev de la Chişinău etc. 3) bibliografia necesară investigaţiei cu abrevierile demersului întreprins; textul cel mai extins al lucrării îl ocupă 4) descrierea documentelor (p. 43-220) care ne oferă următoarele elemente esenţiale: data şi locul scrierii manuscrisului, cota şi numărul de inventar; provenienţa, paginaţia (în general se indică numerotarea filelor, atât cea veche, cât şi cea nouă, formatul, tipul de scriere, ornamentaţia şi ilustraţiile, limba, cuprinsul textului, însemnările manuscrise (în ordinea filelor), bibliografie şi, în câteva cazuri, expoziţiile la care au participat manuscrisele, textele slavone, cu toate elementele lor, sunt transcrise întocmai, cu păstrarea prescurtărilor între paranteze rotunde; titlurile, însemnările, inscripţiile sunt urmate şi de traducere.
Mihai Iacobescu, în recenzia volumului Catalogul manuscriselor slavo-române din Biblioteca Mănăstirii Sucevița, de Olimpia Mitric, publicată în ziarul Crai Nou în data de 27 mai 2019.

• LUMINA și CRAI NOU: Cu ocazia acestei reuniuni ştiinţifice se vor lansa şi trei publicaţii de specialitate: „Atlasul Istoric al Bucovinei”, de Andrei Nacu, „Catalogul manuscriselor slavo-române din Biblioteca Mănăstirii Suceviţa”, de Olimpia Mitric şi „P.P. Panaitescu, Catalogul manuscriselor slavo-române şi slave din Biblioteca Academiei Române”, vol. III/1, îngrijit de Zamfira Mihail.
Ieremia Berbec, în știrile referitoare la lansarea volumului Catalogul manuscriselor slavo-române din Biblioteca Mănăstirii Sucevița, de Olimpia Mitric, știri publicate în ziarele Lumina (12 februarie 2019) și Crai Nou (14 februarie 2019).

• THE SCIENTIFIC ANNALS OF “ALEXANDRU IOAN CUZA” UNIVERSITY OF IAȘI. COMMUNICATION SCIENCES: …cartea „Idee și expresie. Călătorie în lumea formulelor filosofice” reprezintă o rafinată și erudită incursiune intelectuală, menită să ne facă să (re)descoperim frumusețea discursului filosofic. Constantin Sălăvăstru ne adresează tuturor o invitație consistentă la meditație, în special în ceea ce privește forța perlocuționară a gândului condensat.
Ioan-Alexandru Grădinaru, în recenzia volumului Idee şi expresie. Călătorie în lumea formulelor filosofice, de Constantin Sălăvăstru, recenzie publicată în revista The Scientific Annals of “Alexandru Ioan Cuza” University of Iași. COMMUNICATION SCIENCES, vol. 11, nr 1/ 2018, p. 171.

• HISTORIA UNIVERSITATIS IASSIENSIS: L’historien de Jassy, Andi Mihalache, s’est fait remarquer, ces dernières années, par une série d’études et de livres consacrés aux conceptions et aux polémiques se trouvant dans les coulisses du fonctionnement des musées roumains, de la fin du XIXe et du début du XXe siècle. Jusqu’à présent, on n’a pas approché d’une telle manière ce sujet; c’est pourquoi son analyse permet d’envisager différemment les problèmes des musées de cette époque-là. Il s’agit d’une perspective analytique, basée, non seulement sur la recherche des documents inédits, mais aussi sur des données puisées à des mémoires ou à des journaux ou par le recours à des situations rencontrées dans les pays initiateurs des modèles et des conceptions concernant l’organisation des musées, comme la France et l’Allemagne, entre autres.
Vasilica Mîrza, în recenzia volumului Idem et Ipse. Centralism și localism în proiectele muzeale din La Belle Époque, de Andi Mihalache, apărută în revista Historia Universitatis Iassiensis, nr. 9/ 2018, p. 202.

• ROMANISTIK IN GESCHICHTE UND GEGENWART: Acest volum cuprinde treisprezece contribuții referitoare la terminologia meteorologică românească din punct de vedere diastratic, diatopic și diacronic, luând în considerare limbajul literar, precum și dialectele și terminologia populară. Volumul este rezultatul unui proiect de cercetare de la Universitatea din Iași. Este vorba despre impactul pe care îl au fenomene ca ploaia, grindina, înghețul, vântul, furtuna, deplasarea norilor, arșița, seceta, zăpada, fulgerul și tunetul asupra structurii de adâncime a mentalului uman. (tr. n.)
Johannes Kramer, în recenzia, volumului Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (știinţific versus popular), editat de Cristina Florescu, recenzie publicată în revista germană Romanistik in Geschichte und Gegenwart, Helmut Buske Verlag, Tübingen, nr. 23.1/2017, p. 57.

• ROMANISTIK IN GESCHICHTE UND GEGENWART: Cercetătorii care s-au implicat în realizarea proiectului şi-au dat seama de necesitatea unei abordări noi în ceea ce priveşte coordonatele filologico-lingvistice ale Bibliei de la 1688, care să clarifice aspectele mai puţin cunoscute şi chiar să demonteze unele opinii eronate, astfel că au acceptat sugestia lui N.A. Ursu (1926-2016) de a cuprinde în ediţie, alături de textul tipărit la Bucureşti în 1688, alte două texte foarte importante ale culturii române vechi, anterioare Bibliei de la 1688, anume ms. 45 – o copie a traducerii pe care Nicolae Spătarul Milescu a făcut-o Vechiului Testament şi ms. 4389, care cuprinde o traducere a Vechiului Testament realizată de un cărturar muntean identificat în persoana lui Daniil Andrean Panoneanul. (tr. n.)
Mariana Nastasia, în recenzia proiectului în 25 de volume Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, recenzie publicată în revista germană Romanistik in Geschichte und Gegenwart, Helmut Buske Verlag, Tübingen, nr. 23.1/2017, p. 41.

• BIBLICUM JASSYENSE: Proiectul „Monumenta linguae Dacoromanorum” reprezintă, dincolo de meritele şi eventualele sale neîmpliniri, un admirabil exemplu de efort continuu, care depăşeşte limitele dintre generaţii, un exemplu de dăruire altruistă pentru instituirea şi menţinera unei tradiţii, cea a filologiei ieşene. Cu privire la alte amănunte privind proiectul MLD, vezi şi Eugen Munteanu, „Monumenta linguae Dacoromanorum. Un bilanţ”, în „Convorbiri literare”, nr. 12 (2015), 101-106.
Mariana Nastasia, în recenzia referitoare la proiectul Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, recenzie publicată în revista Biblicum Jassyense. Romanian Journal for Biblical Philology and Hermeneutics, vol. 6/ 2015 , p. 93.

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.