Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă (XXXIII)

22.12.2022

• BOOKHUB: La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, istoricul Cristian Ploscaru a publicat lucrarea „Politică, reformă și interogații identitare în Moldova, 1822-1832”, care și-a propus să analizeze un deceniu complicat și încă insuficient explorat al istoriei noastre, dar ofertant din multe puncte de vedere. A rezultat o pătrunzătoare privire a evenimentelor din această perioadă, tratate din unghiul genezei identității naționale, dar și sub aspect cultural, mult mai important decât ar părea la prima vedere.
Bogdan Caranfilof, în articolul Bilanțul lui Caranfilof, despre volumul Politică, reformă și interogații identitare în Moldova, 1822-1832, de Cristian Ploscaru. Articolul a apărut pe portalul cultural bookhub.ro în data de 17 decembrie 2022.

• DIX-HUITIÈME SIÈCLE: Édité dans d’excellentes conditions par les Presses de l’université de Iasi, ce volume est accompagné de belles illustrations et de sources iconographiques de qualité. Longtemps attendu, cet ouvrage est publié, hasard du calendrier, à l’occasion du centenaire du décès de Xenopol. Ainsi invite-t-il à penser à nouveau l’héritage historiographique d’un des plus grands historiens roumains, qui a ouvert de nouveaux horizons dans l’étude du 18e siècle en Roumanie.
Mihai-Cristian Amăriuței, în recenzia volumului Istoria românilor din Dacia Traiană. Epoca fanarioților, de A.D. Xenopol (vol. V: Istoria modernă, partea a II-a, ed. a IV-a., îngrijită de Ștefan Lemny și Alexandru Istrate pe baza manuscrisului de la Arad, cu note și comentarii de Ștefan Lemny cu colaborarea lui Ovidiu Olar și Alexandru Istrate; postfață de Ștefan Lemny), recenzie apărută în revista franceză Dix-Huitième Siècle, nr. 54/2022, pe portalul cultural francez cairn.info.

• RAMURI: Rugăciunea Tatăl nostru are – doar de curând – parte de un binemeritat și întru totul remarcabil studiu amplu cu privire la prezența sa, istorică și (firește) cu un enorm impact spiritual, în limba română. Datorăm aceasta unui tânăr și erudit cercetător ieșean, Iosif Camară..
Cristian Pătrășconiu, în recenzia, volumului Rugăciunea Tatăl nostru în limba română. Studiu istorico-filologic, de Iosif Camară, recenzie apărută în revista Ramuri în nr. 12 din luna decembrie 2022.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează la Radio România / Agenția de Presă RADOR volumul Istoria fizicii în Moldova, de Sebastian Popescu și Alexandru Stancu, în Buletinul editorial nr. 89 pe luna noiembrie 2022.

• ZIARUL DE IAȘI: Astăzi, începând cu ora 17:00, are loc lansarea de carte „Forme de organizare muncitorească în spaţiul românesc (1921-1947): între internaţionalism sindical şi corporatism naţional”, în Sala Studio J a Muzeului „Vasile Pogor” din Iaşi – Casa Junimii. Participanţii vor lua parte la un dialog în jurul volumului lui Dan-Alexandru Săvoaia. Moderatorul va fi prof.dr. Lucian Leuştean, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatăţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Andreea Popa, în știrea dedicată lansării volumului Forme de organizare muncitorească în spațiul românesc (1921-1947): între internaționalism sindical și corporatism național, de Dan-Alexandru Săvoaia, știre apărută în Ziarul de Iași în data de 21 noiembrie 2022.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează la Radio România / Agenția de Presă RADOR volumele Civilizaţia Cucuteni şi ariile culturale învecinate. O retrospectivă bibliografică , de Nicolae Ursulescu, și European Finance, Business and Regulation. Challenges of Post-Pandemic Recovery. EUFIRE 2022. Ediție online, editat de Mihaela Tofan, Irina Bilan și Elena Cigu, în Buletinul editorial nr. 88 pe luna octombrie 2022.

• EDITURA UNIUNII SÂRBILOR DIN ROMÂNIA: Volumul Rugăciunea „Tatăl nostru” în limba română. Studiu istorico-filologic, Iași, Ed. Universității „Al. I. Cuza” din Iași, 2020, 245 p., reprezintă o cercetare minuțioasă și elevată a prezenței rugăciunii Tatăl nostru sau Rugăciunea domnească în contextul evoluției limbii române de-a lungul timpului și al scrierii românești, începând din secolul al XVI-lea și până în zilele noastre, realizată de Iosif Camară, cercetător al Centrului de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum” al Universității din Iași. Cartea face parte din colecția „Fontes traditionis” a editurii universitare ieșene, coordonată de profesorul dr. Eugen Munteanu, în care sunt publicate studii și ediții filologice ale unor texte din tradiția biblică și literatura veche românească.
Dușița Ristin, în recenzia volumului Rugăciunea Tatăl nostru în limba română. Studiu istorico-filologic, de Iosif Camară, din volumul aniversar In honorem Octavia Nedelcu, coordonat de Axinia Craşovschi şi Duşiţa Ristin, publicat la Timişoara, de Editura Uniunii Sârbilor din România, în luna octombrie 2022.

• TIMPUL: Care este miza și formele răului, ce se află la temelia acestuia e un subiect artistic fascinant mai cu seamă astăzi, când răul s-a „modernizat” și a devenit mult mai subtil decât era cândva. Iar să cercetezi tematica răului în literatură e o provocare îndrăzneață, care te duce spre abisalități imprevizibile ale lumii imaginare analizate. Tânărul cercetător Constantin Ivanov și-a asumat această întreprindere temerară și după o muncă de câțiva ani la un doctorat asupra problematicii răului, publică cartea Răul. Interpretări literare (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2022)..
Nina Corcinschi, în recenzia volumului Răul. Interpretări literare, de Constantin Ivanov, recenzie apărută în revista Timpul, în data de 21 septembrie 2022.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează la Radio România / Agenția de Presă RADOR volumul O perspectivă antreprenorială asupra comerțului internațional, de Anca Elena Lungu, în Buletinul editorial nr. 87 pe luna septembrie 2022.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează la Radio România / Agenția de Presă RADOR volumele Răul. Interpretări literare , de Constantin Ivanov, Aedes ad Danuvium. Inițiative publice și private în fenomenul edilitar din provinciile Dacia și Moesia Inferior (secolele I-III p.Chr.), de Ana Honcu, Contabilitate în instituții publice, de Iuliana Eugenia Georgescu, Daniela-Neonila Mardiros, Leontina Păvăloaia șiMihai-Bogdan Afrăsinei, și Marketing și comunicare politică. Repere teoretice și strategii de acțiune, de Maria Corina Barbaros, în Buletinul editorial nr. 86 pe luna august 2022.

• BUNĂ ZIUA IAȘI: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a organizat vineri, 15 iulie 2022, Seara Editurii UAIC. Desfășurat în prezența rectorului universității, prof. univ. dr. Tudorel Toader, și a directorului Editurii UAIC, prof. univ. dr. Constantin Dram, evenimentul a propus o inedită celebrare a cărții editate la cea mai veche universitate din România, într-o strânsă colaborare cu Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași (UNAGE)..
Valentin Huțanu, în articolul dedicat evenimentului Seara Editurii UAIC, publicat în ziarul Bună Ziua Iași din 18 iulie 2022.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează la Radio România / Agenția de Presă RADOR volumul Politică, reformă și interogații identitare în Moldova, 1822-1832, de Cristian Ploscaru, în Buletinul editorial nr. 84 pe luna iunie 2022.

• DILEMA VECHE: John Maynard Keynes spunea că „..în timpul războiului, revenim de la epoca abundenței la cea a sărăciei” (apud Friedrich August von Hayek, Socialism și război, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Iași, 2017, p. 121). Războiul distruge vieți omenești și bunuri materiale. El nu aduce prosperitate decît oligarhilor care îl aduc și-l susțin. Economia de război nu mai este nici liberă și nici etatistă. Ea este pur și simplu o economie de comandă care este obligată să aducă resurse uriașe în susținerea conflictului. Hayek, în Prețuri și raționalizare, arată: „În discuțiile recente despre aspectele economice pe care le implică apărarea, planificatorilor li s-a permis pînă acum să facă după capul lor. S-a considerat ca fiind de la sine înțeles că singura metodă de alocare a resurselor care poate fi concepută pentru programul de înarmare este printr-o suprastructură minuțios elaborată de control guvernamental – controlul materiilor prime, controlul importurilor, controlul consumului privat, controlul pieței de capital, controlul tuturor” (Friedrich August von Hayek, Socialism și război, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Iași, 2017, p. 105).
Dorel Dumitru Chirițescu, în articolul Economia de război, comentariu pe marginea volumului Socialism şi război. Eseuri, documente, recenzii, de Friedrich August von Hayek (traducere de Elena Buscă). Articolul a apărut în săptămânalul Dilema veche, nr. 942 din 28 aprilie – 4 mai 2022.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează la Radio România / Agenția de Presă RADOR volumul Studii de sociologia educaţiei. Educaţia familială şi educaţia şcolară, de Maria Alexandrescu, în Buletinul editorial nr. 82 pe luna aprilie 2022.

• MONITORUL DE GALAȚI: Joi, 14 aprilie, la ora 17.00, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi organizează lansarea volumului „Un fluviu de oţel la Dunăre. Cazul combinatului siderurgic din Galaţi”, semnat de Gabriela-Violeta Iordăchiţă, în cadrul evenimentului cultural Salonul Literar „Axis Libri”. Cartea a apărut la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în anul 2021, fiind dedicată „tuturor celor care au muncit, muncesc sau vor munci în combinatul siderurgic din Galaţi”.
Cătălin Mihai Moga, în articolul Lansare de carte la Bibliotecă: „Un fluviu de oţel la Dunăre. Cazul combinatului siderurgic din Galaţi”, de Gabriela-Violeta Iordăchiţă, despre lansarea volumului Un fluviu de oțel la Dunăre. Cazul combinatului siderurgic din Galaţi, de Gabriela-Violeta Iordăchiță, în cotidianul Monitorul de Galați din 12 aprilie 2022.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează la Radio România / Agenția de Presă RADOR volumele Funcționarii din Principatul Moldovei în epoca Regulamentului Organic (1832-1858). Documente. Volumul I: Registrele generale ale Ministerului de Interne și Comitetului Sănătății (1834), editat de Mihai-Cristian Amăriuței și Simion-Alexandru Gavriș, și Procesul de pace israeliano-palestinian. Evaluarea raporturilor de forţe, de Lucian Bălănuţă, în Buletinul martie nr. 81 pe luna martie 2022.

• MOLDPRES: O monografie despre problema răului și modul de prezentări în creații literare, intitulată „Răul. Interpretări literare”, de Constantin Ivanov, cercetător științific la Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu”, a apărut la Iași, România, informează MOLDPRES.
Agenția Informațională de Stat din Republica Moldova (MOLDPRES) în articolul Cercetătorul Constantin Ivanov a editat o carte de critică literară la Iași, despre despre apariția volumului Răul. Interpretări literare (Editura UAIC, 2022), de Constantin Ivanov, în ediția din 17 martie 2022.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează la Radio România / Agenția de Presă RADOR volumul Documente românești din arhiva mănăstirii Zograf de la Muntele Athos, editat de Petronel Zahariuc, Gheorghe Lazăr, Dimiter Peev și Ivan Biliarsky, în Buletinul editorial nr. 80 pe luna februarie 2022.

• VIAȚA LIBERĂ: Cartea părintelui Lucian Petroaia are un sumar deosebit de bogat (sunt și aproape 550 de pagini!), aproape caleidoscopic, arătând dragostea autorului și pentru istorie, contemporană și nu numai, zonală, națională și universală, pentru carte și cărți (vechi sau nu) și deloc în ultimul rând, după cum am arătat în alt comentariu, ba chiar în primul și în primul rând, este fructul iubirii de oameni, în complexitatea existenței și a vieții fiecăruia, de la începuturi până atunci unde misterul ia în stăpânire sufletul omului, cu atenție, tact, compasiune, empatie, mai ales când sunt momente foarte greu de înțeles și de acceptat de către prea puțin puternica ființa umană….
Adi-George Secară, în recenzia volumului LEX ORANDI. Studii de teologie liturgică, de Preot Lucian Vasile Petroaia, recenzie apărută în cotidianul gălățean Viața Liberă, în data de 14 ianuarie 2022.

• TRIBUNA: Un volum de amplă anduranță științifică a văzut lumina tiparului spre sfârșitul anului trecut: Preot Lucian Vasile Petroaia, Lex orandi. Studii de teologie liturgică (Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2021, 540 pg.). Preocupat de o serie de aspecte ale istoriei liturgicului românesc, teza de doctorat chiar poartă numele „Liturghierul românesc-studiu liturgic” sub îndrumarea Părintelui Nicolae Necula, de vrednică pomenire, autorul acestor texte cuprinse în volumul Lex Orandi a oferit mereu puncte de vedere asupra istoricității culturii și spiritualității românești care au fundamentat o serie de deschideri interdisiciplinare, poate și de unde facultatea unde își desfășoară activitatea este aceea de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați..
Părintele Constantin Necula, în recenzia volumului LEX ORANDI. Studii de teologie liturgică, de Preot Lucian Vasile Petroaia, recenzie apărută în revista Tribuna, în data de 6 ianuarie 2022.

• RADIO ROMÂNIA / RADOR: Carmen Ionescu și Mihaela Bîlbîie semnalează la Radio România / Agenția de Presă RADOR volumul Testamente de negustori şi meșteșugari din Țara Românească (secolele XVII-XIX), editat de Gheorghe Lazăr, în Buletinul editorial nr. 79 pe luna ianuarie 2022.

• ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL: Pentru o lucrare asimilabilă, după titlul ei, genului de instrumente de lucru în studiul istoriei, primul criteriu de considerare a importanței ei este, firește, cel al utilității. Este un criteriu căruia recentul event editorial înregistrat de Mircea-Cristian Ghenghea cu Revista „Arhiva”. Bibliografie analitică precedată de un studiu monografic, răspunde din plin. Prin felul în care a fost concepută și realizată, o atât de specială Bibliografie întrunește, pentru cel puțin genul profesional de care ține, cerințele sau valențele exemplarității. Înzestrată fiind cu un consistent studiu monografic, lucrarea își binecuvine apropierea calificativului de carte, la o frumoasă cotație valorică.
Gheorghe Cliveti, în recenzia, volumului Revista „Arhiva”. Bibliografie analitică precedată de un studiu monografic, de Mircea-Cristian Ghenghea, recenzie publicată în Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Tomul LVIII, 2021.

• ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL: Editarea de către Alexandru-Florin Platon a acestui volum la consacrata editură ieșeană în colecția Historica are meritul de a face cunoscute noi impresii/opinii privitoare la oamenii și spațiul moldovenesc străbătut de râul Prut care se alătură celor aparținând perioadei care acoperă ultimele trei decenii ale secolului al XVIII-lea și primelor decenii din veacul următor, publicate în volumele colecției Călători străini prin Țările Române (ne referim aici la volumul X, partea I și a II-a, și unul privitor la secolul al XIX-lea al seriei noi, volumul I).
Cătălina Chelcu, în recenzia, volumului Doi călători elvețieni și lumea românească la începuturile modernității (1808-1811): Léonard Revilliod și Charles René Pictet de Rochemont. Mărturii inedite, editat de Alexandru-Florin Platon, recenzie publicată în Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Tomul LVIII, 2021.

• ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL: Cu noua sa carte, tânărul recent devenit profesor universitar, Claudiu-Lucian Topor, învederează culminația unei, s-ar putea zice, prime și frumoase etape profesionale, de formare și afirmare, atât în profil didactic superior, cât și la nivelul cercetărilor de specialitate.
Gheorghe Cliveti, în recenzia, volumului ”Auf nach Rumänien!”. Beligeranța germano-română (1916-1918), de Claudiu-Lucian Topor, recenzie publicată în Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Tomul LVIII, 2021.

• ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL: Studiile ce întregesc volumul de față au reușit să surprindă, prin analize complexe și bine documentate, o imagine detaliată a copilului din cadrul primei conflagrații mondiale. Inițiative precum înființarea instituțiilor de ocrotire a copilului și modernizarea sectorului educațional încercau să configureze un oarecare confort și sentiment de siguranță, însă copilăria trecută prin război a fost una marcată de lipsa figurii paterne, de dificultățile economice și carențele medicale.
Mihaela Dragomir, în recenzia, volumului Copilării trecute prin război. Povești de viață, politici sociale și reprezentări culturale în România anilor 1913-1923, editat de Cătălina Mihalache și Nicoleta Roman, recenzie publicată în Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Tomul LVIII, 2021.

• ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL: Deși a apărut în contextul aniversării a 160 de ani de la momentul Unirii, volumul de față are mai mult decât rolul de a marca un eveniment, studiile conținute în paginile sale fiind reevaluări ale unor subiecte frecventate și abordări ale unor teme noi din perspective mai largi și mai incitante din perspectivă istoriografică. Din acest punct de vedere cartea este o reușită care se înscrie în seria contribuțiilor valoroase ale școlii ieșene la studierea „Epocii Unirii”.
Ina Chirilă, în recenzia, volumului 160 de ani de la Unirea Principatelor. Oameni, fapte și idei din domnia lui Alexandru Ioan Cuza, editat de Petronel Zahariuc și Adrian-Bogdan Ceobanu, recenzie publicată în Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Tomul LVIII, 2021.

• ZIARUL DE IAȘI: „Ieşind din mintea captivă!”, cartea profesorului Carpinschi e o apariţie tulburătoare pe scena editorială românească nu numai pentru că e o carte de filosofie pură (tipărită, de altfel, în colecţia „Sophia” a Editurii Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi), adică un parcurs conceptual transcendental-fenomenologic, cu direcţii de investigare specifice filosofiei anglo-saxone a limbajului şi, deci, greu accesibilă unui public de nespecialişti. Erudit de rang internaţional în Ştiinţe Politice, profesorul ieşean face proba unei rezilienţe speculative neobişnuite ieşind din zona sa de confort academic şi, în bună tradiţie neokantiană, forjează o investigaţie complexă construind un univers filosofic original prin intermediul metalimbajului. Plecând de la celebra carte a lui Czesław Miłosz The Captive Mind, Anton Carpinschi o transformă într-o „metaforă avertisment” prin care denunţă toate mecanismele „de dominare şi insecurizare [cognitivă, n.n.], dezinformare şi manipulare” care generează „diminuarea conştiinţei de sine şi creşterea insecurităţii interpersonale” (p.10).
Florin Cîntic, în recenzia dedicată volumului Ieșind din mintea captivă, de Anton Carpinschi, știre apărută în Ziarul de Iași în data de 17 noiembrie 2021.

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.